prea tarziu pentru Danila

Zilele lui Danila (desi e prea mult spus), mai degraba orele si minutele sale sunt numarate. Era suferind si in cateva zile starea lui s-a agravat brusc. Stiu ca nici macar o minune nu-l mai poate salva. In noaptea trecuta a avut o hemoragie masiva care inseamna tot ce poate fi mai rau. E consecinta anilor de frig , de foame , de pribegie , de stat doar pe afara si de mancat toate mizeriile pana cand am avut eu norocul sa-l gasesc, caci pentru mine a fost in primul rand un noroc. Danila deborda de personalitate , niciodata n-a fost umil , asa batran si bolnav cum l-am gasit. I-am purtat de grija la inceput din mila si am sfarsit prin a-l iubi.
Danila este un motan fara noroc , mai bine zis cu un noroc ce a venit poate mult prea tarziu.
Danila seamana cu un om plin de calitati , plin de merite , dar pe care sansele il ocolesc pe tot parcursul vietii lui.Danila seamana cu un muribund care a castigat la loto.
Eu i-am facut batranetea (atat timp cat am locuit impreuna) , mai tihnita si mai confortabila.
Altfel ar fi murit in frig si siguratate. Ar fi meritat o alta viata , o casa primitoare si stapani iubitori. N-a avut nimic din toate astea si eu nu pot schimba nimic .
Uneori ne bucuram de un strop de noroc , de un gram de fericire , tocmai cand nu ne mai trebuie toate acestea si te intrebi daca nu e mai bine niciodata decat prea tarziu.
Stiu ca fara el voi fi mult , mult mai saraca.
Stiu ca imi va rupe inima in mii de bucati si niciodata nu voi mai avea indemanarea sa le pun la loc.