Cineva mi-a oferit odata o pereche de pantofi.Desi erau dintr-un loc unde nu am fost nici macar in vis (din America),nu mi-au placut ,dar i-am primit din politete. In primul rand nu mi-a placut culoarea ,erau maron si eu nu port lucruri maron ,nu se potrivesc deloc temperamentului meu.
Nici macar n-am avut curiozitatea sa-i probez.Imi pareau batraniciosi ,stersi ,anosti.
Am vrut sa-i arunc ,sa-i dau cuiva ,sa-i abandonez pe scara ,insa nu stiu de ce n-am facut-o.
Dupa multa vreme ,intr-o buna zi i-am probat si am iesit cu ei.
Mi-au dat din prima clipa o stare de confort total.
Erau extrem de moi ,de calzi ,de confortabili.
Nici demodati nu erau deloc ,erau chiar in tendinte.
Din ziua aceea i-am incaltat doar pe ei ,desi am alte j-de perechi de pantofi in toate culorile si modelele . In toate zilele grele ii purtam doar pe acestia ,zile in care faceam vreun drum lung ori trebuia sa stau mult in picioare.I-am incaltat pana la epuizare ,pentru ca nici din fier nu erau ca incaltarile unui personaj dintr-o poveste.A fost prima data in viata mea cand am umblat cu niste pantofi uzati ,fara sa ma jenez vreo clipa ca acest lucru s-ar observa.Am incercat sa-i cos singura pentru unul se rupsese si inca i-am mai purtat o vreme reconditionati.
Odata cu aceasta intamplare am inteles ,in sfarsit ,expresia "pana cand moartea ne va desparti".
N-a fost dragoste la prima vedere ,dar a fost ca si cum descoperi cu timpul calitati ascunse unei persoane pe care n-ai fi dat la inceput prea multi bani.
Abia acum pot sa-mi imaginez cum e sa gasesti pe cineva care sa-ti dea sentimentul ca iti ajunge pentru toata viata.
miercuri, 26 august 2009
Oscar pentru Prikoke
Daca ar depinde de mine ,as acorda filmului de mai sus Oscar pentru regie ,scenariu ,coloana sonora ,cel mai bun rol principal ,cel mai bun rol secundar ,machiaj etc.
Oscar post mortem pentru sunetistul Andrei Toncu disparut in acel tragic accident alaturi de Cristian Nemescu.
N-as plange niciodata la filme gen "love story" si nici macar la "Romeo si Julieta",dar acest film aparent atat de comic m-a induiosat pana la lacrimi.
Pentru ca asa sunt eu construita : ma intristeaza lucrurile care de obicei ii inveselesc pe altii.
Pentru ca asa cum imi spunea cineva ,eu descopar intotdeauna un lucru esential acolo unde cei mai multi dau grabit pagina.
Pentru ca eu si absolut oricine se poate identifica total cu protagonistul acestui filmulet.
Pentru ca toti suntem macar intr-un singur moment al vietii noastre la fel ca nefericitul Prikoke :
naivi si lipsiti de curajul de a rupe definitiv zidurile care ne tin captivi, incapabili de a schimba rutina confortabila pe experiente noi care ne-ar imbogati considerabil.
Aceasta poveste confirma proverbul
cand te inveti si spanzurat zici ca-i bine.
Oscar post mortem pentru sunetistul Andrei Toncu disparut in acel tragic accident alaturi de Cristian Nemescu.
N-as plange niciodata la filme gen "love story" si nici macar la "Romeo si Julieta",dar acest film aparent atat de comic m-a induiosat pana la lacrimi.
Pentru ca asa sunt eu construita : ma intristeaza lucrurile care de obicei ii inveselesc pe altii.
Pentru ca asa cum imi spunea cineva ,eu descopar intotdeauna un lucru esential acolo unde cei mai multi dau grabit pagina.
Pentru ca eu si absolut oricine se poate identifica total cu protagonistul acestui filmulet.
Pentru ca toti suntem macar intr-un singur moment al vietii noastre la fel ca nefericitul Prikoke :
naivi si lipsiti de curajul de a rupe definitiv zidurile care ne tin captivi, incapabili de a schimba rutina confortabila pe experiente noi care ne-ar imbogati considerabil.
Aceasta poveste confirma proverbul
cand te inveti si spanzurat zici ca-i bine.
marți, 25 august 2009
miercuri, 19 august 2009
recuperarea demnitatii pierdute
Sunt cuvinte pe care nu le folosesc niciodata fiindca nu-mi place cum suna.Si nu ma refer la cele cateva pe care dictionarul explicativ al limbii romane nu le consemneaza.Nu din pudoare nu le folosesc ,ci fiindca au o rezonanta grosiera ,antimuzicala. De exemplu, urasc sau evit cuvantul "a imbranci" pentru ca se refera la un gest brutal si alaturarea succesiva a unor consoane ca "b" si "r" imi suna in urechi la fel ca un fierastrau ruginit.
Un prieten imi povestea despre cum a fost o data (eu sunt convinsa ca de mai multe ori) imbrancit.Se pare ca era vorba chiar despre mine.
"Eu?? nu retin asta..."
N-am imbrancit niciodata pe nimeni la modul propriu.Poate Danila ar fi meritat de cateva ori ,dar e mai dificil "sa te cobori la nivelul lui".
"Imbrancit"...adica respins ,abandonat ,indepartat cu brutalitate ...umilit...cand te asteptai cel mai putin.
I s-a mai intamplat cuiva?
Uneori e utila si umilinta ,te ajuta sa progresezi traind toata gama de sentimente.Daca am trai numai in demnitate ,n-am evolua.In cazul meu exista o disproportie intre gravitatea problemei si ecoul pe care il are in mine.
Atunci cea mai proasta solutie e sa-mi plang de mila.Plansul nu te scoate din nici o situatie.Plansul este contraproductiv.
Doar cand nu stii ce ai de facut iti vine sa plangi si numai cand gasesti solutia te opresti .Cunosteam acest verb "a imbranci"doar cu sensul lui propriu.
Si chiar am in vedere pe cineva care ar fi meritat imbrancit de pe scara unui tramvai: {Ca si Nicolae Labis ...dar ce tragedie cumplita in cazul lui ,ce destin nedrept ,ce pierdere ireparabila ! A fost impins ori a alunecat...n-o sa se mai stie niciodata,adevarul nu poate fi restabilit ,e mort definitiv.Am avut norocul ,copil fiind sa o cunosc pe sora lui ,Margareta Labis.Povestea cum intrebase odata un elev :" care e versul care te-a impresionat cel mai mult?" -din moartea caprioarei .Si raspunsul:"cand dumneavoastra (pentru ca ea era sora evocata in poezie) erati flamanda ,bolnava si pe moarte". }
Si stiu exact cine ar fi trebuit sa fie acela : batranul tigan (dar nu de aceea il urasc ,fapta lui n-are legatura cu etnia de care apartine) impostor si pervers ce a fracturat destinul unor tineri: i-a transformat in criminali.Pe scurt :ei ,toti trei , au pus bazele unei cooperative ,a unui parteneriat.Oricat de condamnabil ar fi fost ce faceau cei doi ,adica prostitutie si proxenetism ,
angajamentul trebuia respectat si platita suma promisa.
Numai cine n-a mers in viata lui cu tramvaiul n-a fost niciodata imbrancit.
Romul Trifu poate ar fi scapat cu zile sa fi fost impins dintr-un tramvai. Dar a ajuns la "dezarticulare" ,asa cum ajung masinile uzate fizic si moral la dezmembrari.
Numai ca el umbla doar in Mercedess.
Si sigur nici nu auzise de filmul "un tramvai numit dorinta".
Un prieten imi povestea despre cum a fost o data (eu sunt convinsa ca de mai multe ori) imbrancit.Se pare ca era vorba chiar despre mine.
"Eu?? nu retin asta..."
N-am imbrancit niciodata pe nimeni la modul propriu.Poate Danila ar fi meritat de cateva ori ,dar e mai dificil "sa te cobori la nivelul lui".
"Imbrancit"...adica respins ,abandonat ,indepartat cu brutalitate ...umilit...cand te asteptai cel mai putin.
I s-a mai intamplat cuiva?
Uneori e utila si umilinta ,te ajuta sa progresezi traind toata gama de sentimente.Daca am trai numai in demnitate ,n-am evolua.In cazul meu exista o disproportie intre gravitatea problemei si ecoul pe care il are in mine.
Atunci cea mai proasta solutie e sa-mi plang de mila.Plansul nu te scoate din nici o situatie.Plansul este contraproductiv.
Doar cand nu stii ce ai de facut iti vine sa plangi si numai cand gasesti solutia te opresti .Cunosteam acest verb "a imbranci"doar cu sensul lui propriu.
Si chiar am in vedere pe cineva care ar fi meritat imbrancit de pe scara unui tramvai: {Ca si Nicolae Labis ...dar ce tragedie cumplita in cazul lui ,ce destin nedrept ,ce pierdere ireparabila ! A fost impins ori a alunecat...n-o sa se mai stie niciodata,adevarul nu poate fi restabilit ,e mort definitiv.Am avut norocul ,copil fiind sa o cunosc pe sora lui ,Margareta Labis.Povestea cum intrebase odata un elev :" care e versul care te-a impresionat cel mai mult?" -din moartea caprioarei .Si raspunsul:"cand dumneavoastra (pentru ca ea era sora evocata in poezie) erati flamanda ,bolnava si pe moarte". }
Si stiu exact cine ar fi trebuit sa fie acela : batranul tigan (dar nu de aceea il urasc ,fapta lui n-are legatura cu etnia de care apartine) impostor si pervers ce a fracturat destinul unor tineri: i-a transformat in criminali.Pe scurt :ei ,toti trei , au pus bazele unei cooperative ,a unui parteneriat.Oricat de condamnabil ar fi fost ce faceau cei doi ,adica prostitutie si proxenetism ,
angajamentul trebuia respectat si platita suma promisa.
Numai cine n-a mers in viata lui cu tramvaiul n-a fost niciodata imbrancit.
Romul Trifu poate ar fi scapat cu zile sa fi fost impins dintr-un tramvai. Dar a ajuns la "dezarticulare" ,asa cum ajung masinile uzate fizic si moral la dezmembrari.
Numai ca el umbla doar in Mercedess.
Si sigur nici nu auzise de filmul "un tramvai numit dorinta".
marți, 18 august 2009
viata la pret redus
Azi poti cumpara orice la pret redus ,este o avalansa de reduceri la toate produsele si serviciile ,dar cine-mi poate explica de ce modelele ,lucrurile care-mi plac mie nu se reduc niciodata??
viata fara TV
De cate ori m-am despartit de ceva (sau de cineva) ,am facut-o brusc ,intempestiv,fara niciun cuvant si fara meditatii anterioare ,in urma unui impuls de moment.Detest isteriile la despartire si in orice alta imprejurare.N-am inteles niciodata isteria femeilor parasite care seamana cu cea a fanilor unei mari vedete.Inteleg admiratia suprema ,dar de ce trebuie sa lesini si sa cazi pe jos ca sa te adune fortele de ordine?
Asa cum se stie ,caracterul unui om se cunoaste cel mai bine la despartire.
Despartirea pune in libertate tot ce e mai sordid in oameni ,la fel cum tribunalul e un loc ce scoate la vedere acelasi lucru ,tot ce mai urat in ei .
M-am hotarat dupa delungi deliberari de data asta, sa ma despart de ceva care poarta generic numele tv.
Am impresia ca viata fara televizor poate fi mai frumoasa decat cu el.
Pentru ca dependenta este mult prea tiranica ,la fel ca a unui fumator de jumate de secol pe care il obligi sa renunte intr-o secunda la tigari ,voi incepe progresiv prin a nu mai urmari programele de stiri.
Cred ca aceasta prezentare sufocanta de evenimente negative care se intampla in fiecare clipa ne deformeaza perceptia despre oameni si lume ,ne transforma in niste fiinte obsedate ca la orice pas pot da de infractorii de orice gen ,protagonisti ai buletinelor de stiri.
Nici suspiciunea si prudenta exagerate nu sunt bune ,ne anihileaza instinctul de a analiza obiectiv intamplarile din viata noastra.
Pentru ca suntem dresati sa credem ca lumea e plina de hoti de toate calibrele ,de la hoti de buzunare pana la talhari profesionisti ,de escroci ,perversi ,obsedati sexual ,criminali etc., am ajuns sa fim convinsi ca orice necunoscut care suna la usa din intamplare ,din greseala ori cu motiv, e un ucigas in serie care ascunde un fierastrau sub haina si are intentia sa te dezarticuleze (asa se numeste operatia de detasare a membrelor de corp .Insa...paradoxal...am toata compasiunea pentru cei doi studenti ajunsi asasini fara voia lor ,doi copii fara minte amagiti de un ticalos batran invechit in rele, care a gasit ce-a cautat fiindca e stiut ca de cele mai multe ori victima isi provoaca agresorul) .
Asa cum l-am suspectat eu pe omul venit sa verifice gazul ,i-am cerut o legitimatie pe care mi-a aratat-o destul de ofensat ,dar tot n-am crezut ca e autentica ,am retinut numele si m-am interesat dupa aceea ...intr-adevar era de acolo.
Intr-o seara cand m-a prins intunericul pe afara ,veneam spre casa si ma seconda cineva ,ma gandeam ca voi fi jefuita (desi nici nu mai port bijuterii ca nu-mi plac ) ,aveam doar un ceas mai scump pe care nu scria pretul ,dar eram sigura ca respectivul stie asta...era un tanar nevinovat ce avea drum in aceeasi directie cu mine.
Dupa ce scap de tv (dar nu aruncat pe fereastra ,pentru ca poti zdrobi iarba ,insecte )ma gandesc serios sa ma mut la tara.
Am gasit unde: in comuna primitiva.
Asa cum se stie ,caracterul unui om se cunoaste cel mai bine la despartire.
Despartirea pune in libertate tot ce e mai sordid in oameni ,la fel cum tribunalul e un loc ce scoate la vedere acelasi lucru ,tot ce mai urat in ei .
M-am hotarat dupa delungi deliberari de data asta, sa ma despart de ceva care poarta generic numele tv.
Am impresia ca viata fara televizor poate fi mai frumoasa decat cu el.
Pentru ca dependenta este mult prea tiranica ,la fel ca a unui fumator de jumate de secol pe care il obligi sa renunte intr-o secunda la tigari ,voi incepe progresiv prin a nu mai urmari programele de stiri.
Cred ca aceasta prezentare sufocanta de evenimente negative care se intampla in fiecare clipa ne deformeaza perceptia despre oameni si lume ,ne transforma in niste fiinte obsedate ca la orice pas pot da de infractorii de orice gen ,protagonisti ai buletinelor de stiri.
Nici suspiciunea si prudenta exagerate nu sunt bune ,ne anihileaza instinctul de a analiza obiectiv intamplarile din viata noastra.
Pentru ca suntem dresati sa credem ca lumea e plina de hoti de toate calibrele ,de la hoti de buzunare pana la talhari profesionisti ,de escroci ,perversi ,obsedati sexual ,criminali etc., am ajuns sa fim convinsi ca orice necunoscut care suna la usa din intamplare ,din greseala ori cu motiv, e un ucigas in serie care ascunde un fierastrau sub haina si are intentia sa te dezarticuleze (asa se numeste operatia de detasare a membrelor de corp .Insa...paradoxal...am toata compasiunea pentru cei doi studenti ajunsi asasini fara voia lor ,doi copii fara minte amagiti de un ticalos batran invechit in rele, care a gasit ce-a cautat fiindca e stiut ca de cele mai multe ori victima isi provoaca agresorul) .
Asa cum l-am suspectat eu pe omul venit sa verifice gazul ,i-am cerut o legitimatie pe care mi-a aratat-o destul de ofensat ,dar tot n-am crezut ca e autentica ,am retinut numele si m-am interesat dupa aceea ...intr-adevar era de acolo.
Intr-o seara cand m-a prins intunericul pe afara ,veneam spre casa si ma seconda cineva ,ma gandeam ca voi fi jefuita (desi nici nu mai port bijuterii ca nu-mi plac ) ,aveam doar un ceas mai scump pe care nu scria pretul ,dar eram sigura ca respectivul stie asta...era un tanar nevinovat ce avea drum in aceeasi directie cu mine.
Dupa ce scap de tv (dar nu aruncat pe fereastra ,pentru ca poti zdrobi iarba ,insecte )ma gandesc serios sa ma mut la tara.
Am gasit unde: in comuna primitiva.
sâmbătă, 15 august 2009
numai iubirea nu ajunge
M-a impresionat despartirea ursuletului Baloo de stapanii sai ,circari batrani care plangeau ca nu pot fara el ,ca l-au crescut de mic si e ca propriul lor copil.
Sunt sigura ca intr-o oarecare masura chiar il iubeau ,desi nu aveau conditiile si priceperea necesara de a-l ingriji cum se cuvine ,pe el si pe alti 2 pui de urs.
Dupa ce animalele au fost confiscate si trimise intr-o rezervatie ,dupa ce toata lumea s-a napustit asupra Cristinei Lapis ..." muiere abuziva ,hitlerista de la rezervatia Zarnesti ,tortionara animalelor ,femeie fara suflet ,zgripturoaica ...etc" ,dupa ce toate forumurile urlau "dati-le oamenilor ursii inapoi!!" ..s-a constatat ca animalele fusesera hranite necorespunzator ,cu paine ,cartfofi prajiti ,ca erau infestate de paraziti si Baloo avea urme(care n-au putut fi explicate) de arsuri pe talpi ,fusese castrat si avea dintii stricati. Baloo era personaj in opereta "Voievodul tiganilor" ,Baloo era un "artist al poporului". De fapt aceasta postare am vrut sa se numeasca "cum si-a ratat Baloo cariera de artist liric".
Acum el a primit ingrijiri de specialitate ,rontaie mere ,morcovi in loc de cipsuri ,incearca sa se familiarizeze cu confrati de-ai sai si se numeste Dandy.
Parintii adoptivi au venit la poarta rezervatiei cu pufuleti ,preferatii lui Baloo ,dar d-na Lapis i-a gonit ca pe niste infractori.
Nu stiu daca au plans pentru ca nu si-au vazut copilasul ,sau pentru ca premiera spectacolului e compromisa de plecarea unuia dintre protagonisti.
Ma gandesc la cei care folosesc declaratia de iubire ca pe o scuza ce le permite sa fie oricum in raport cu cei pe care sustin ca-i iubesc: mitocani ,brutali ,meschini ,zgarciti ,mincinosi ,urati la suflet pana peste poate ...si lista poate continua oricat. Din prea multa iubire poti fi ars pe talpi (si nu numai) sau chiar ucis.
Sunt sigura ca intr-o oarecare masura chiar il iubeau ,desi nu aveau conditiile si priceperea necesara de a-l ingriji cum se cuvine ,pe el si pe alti 2 pui de urs.
Dupa ce animalele au fost confiscate si trimise intr-o rezervatie ,dupa ce toata lumea s-a napustit asupra Cristinei Lapis ..." muiere abuziva ,hitlerista de la rezervatia Zarnesti ,tortionara animalelor ,femeie fara suflet ,zgripturoaica ...etc" ,dupa ce toate forumurile urlau "dati-le oamenilor ursii inapoi!!" ..s-a constatat ca animalele fusesera hranite necorespunzator ,cu paine ,cartfofi prajiti ,ca erau infestate de paraziti si Baloo avea urme(care n-au putut fi explicate) de arsuri pe talpi ,fusese castrat si avea dintii stricati. Baloo era personaj in opereta "Voievodul tiganilor" ,Baloo era un "artist al poporului". De fapt aceasta postare am vrut sa se numeasca "cum si-a ratat Baloo cariera de artist liric".
Acum el a primit ingrijiri de specialitate ,rontaie mere ,morcovi in loc de cipsuri ,incearca sa se familiarizeze cu confrati de-ai sai si se numeste Dandy.
Parintii adoptivi au venit la poarta rezervatiei cu pufuleti ,preferatii lui Baloo ,dar d-na Lapis i-a gonit ca pe niste infractori.
Nu stiu daca au plans pentru ca nu si-au vazut copilasul ,sau pentru ca premiera spectacolului e compromisa de plecarea unuia dintre protagonisti.
Ma gandesc la cei care folosesc declaratia de iubire ca pe o scuza ce le permite sa fie oricum in raport cu cei pe care sustin ca-i iubesc: mitocani ,brutali ,meschini ,zgarciti ,mincinosi ,urati la suflet pana peste poate ...si lista poate continua oricat. Din prea multa iubire poti fi ars pe talpi (si nu numai) sau chiar ucis.
obiectele nu folosesc la nimic
Multitudinea infinita de obiecte inutile care ne aglomereaza viata pana la sufocare ,lucruri de care cei mai multi tin cu dintii si nu s-ar desparti nici morti de ele ,lucruri pentru care plang daca le pierd ,pe care rareori le-ar oferi cuiva care are neaparata nevoie ...(oamenii obisnuiesc sa ofere doar ceea ce nu le mai foloseste sub nicio forma ,obiecte expirate ,uzate ,demodate ; un om cu adevarat generos ofera ceva la care tine mult ,valabil si de calitate)...se pot numi mai degraba lucruri de complicat viata.
Sunt incomparabil mai importante experientele de tot felul ,trairile ,sentimentele ,mirosul anotimpurilor ,al ierbii ,zgomotul ploii care bate in geam, vuietul vantului ,gustul iubirilor interzise ,cei din jur care uneori ne marcheaza ireversibil vietile ,prieteniile cu oameni speciali (dar atat de putini oameni au vocatia prieteniei ...celor mai multi le lipseste din nastere si nu poate fi niciodata dobandita) ,sunt mii de lucruri mult mai valoroase si mai durabile decat bunurile acumulate intr-un mod monstruos ,haine inutile ,aur ,masini puternice , locuinte megalomanice,termopane etc.,care aparent dau masura proprietarilor lor.
Vor veni niste vremuri (dar trebuie sa-l consultam pe Nostradamus ca sa aflam exact in ce deceniu ,secol sau mileniu) cand oamenii vor inceta sa mai fie preocupati doar de aceasta sinistra goana dupa acumulari materiale ,isi vor aminti cuvintele biblice "nu va faceti averi pe pamant ,ci in cer" ,se vor intoarce la natura , vor trai in armonie cu ea fara sa-i mai declare razboi ,vor invata s-o respecte si s-o rasplateasca pentru tot ce ofera .Toata asa zisa inalta tehnologie la care s-a ajuns ,n-o impresioneaza deloc pe natura.Daca-si propune,ea poate desfiinta in cateva secunde planeta pamant .O poate matura ca pe un castel de nisip ori de carti de joc.Stiinta si tehnologia de varf sunt complet neputincioase in fata unui cutremur ,tsunami ,ori o banala
furtuna. Nu exista loc unde sa te poti refugia de furia naturii.
Singura solutie e un pact de neagresiune cu natura ,prin reprezentantul ei legal ,dumnezeu.
Va veni o vreme ,asa cum a profetit Leonardo da Vinci, cand omorarea unui caine se va pedepsi ca si omorarea unui om.
stiu un proverb romanesc genial: toti se plang de bani ,da' de minte nimeni.
Sunt incomparabil mai importante experientele de tot felul ,trairile ,sentimentele ,mirosul anotimpurilor ,al ierbii ,zgomotul ploii care bate in geam, vuietul vantului ,gustul iubirilor interzise ,cei din jur care uneori ne marcheaza ireversibil vietile ,prieteniile cu oameni speciali (dar atat de putini oameni au vocatia prieteniei ...celor mai multi le lipseste din nastere si nu poate fi niciodata dobandita) ,sunt mii de lucruri mult mai valoroase si mai durabile decat bunurile acumulate intr-un mod monstruos ,haine inutile ,aur ,masini puternice , locuinte megalomanice,termopane etc.,care aparent dau masura proprietarilor lor.
Vor veni niste vremuri (dar trebuie sa-l consultam pe Nostradamus ca sa aflam exact in ce deceniu ,secol sau mileniu) cand oamenii vor inceta sa mai fie preocupati doar de aceasta sinistra goana dupa acumulari materiale ,isi vor aminti cuvintele biblice "nu va faceti averi pe pamant ,ci in cer" ,se vor intoarce la natura , vor trai in armonie cu ea fara sa-i mai declare razboi ,vor invata s-o respecte si s-o rasplateasca pentru tot ce ofera .Toata asa zisa inalta tehnologie la care s-a ajuns ,n-o impresioneaza deloc pe natura.Daca-si propune,ea poate desfiinta in cateva secunde planeta pamant .O poate matura ca pe un castel de nisip ori de carti de joc.Stiinta si tehnologia de varf sunt complet neputincioase in fata unui cutremur ,tsunami ,ori o banala
furtuna. Nu exista loc unde sa te poti refugia de furia naturii.
Singura solutie e un pact de neagresiune cu natura ,prin reprezentantul ei legal ,dumnezeu.
Va veni o vreme ,asa cum a profetit Leonardo da Vinci, cand omorarea unui caine se va pedepsi ca si omorarea unui om.
stiu un proverb romanesc genial: toti se plang de bani ,da' de minte nimeni.
miercuri, 12 august 2009
creionul autocorector
De ce blog si nu mail ,ori simple scrisori?? de ce nu grafitti?
Pentru ca blogul e ceva ce daruiesti si continua sa-ti apartina ,adica poti interveni asupra lui cu retusuri ,adaugiri ,completari sau omisiuni.
Poti repara lucruri pe care le-ai spus manat de anumite circumstante si pe care uneori le regreti.
Pe cand daca trimit o clasica scrisoare si uneori am sentimentul ca mai bine n-as fi scris-o ,ca n-avea rost ,n-o pot lua inapoi din cutia aceea care-o captureaza definitiv decat daca tata ar fi responsabilul ei ,daca tata ar fi cel care descuie acea inchisoare a scrisorilor regretabile uneori.
Asa ca anumite lucruri ,anumite adevaruri ,afirmatii ,secrete deconspirate ,vorbe grele ,ori pasiuni marturisite pentru care ne jenam uneori ,sunt condamnate pe viata sa nu le mai poti lua inapoi.
Nu mai pot fi retractate ori corectate gramatical in cazul unei neatentii ,pentru ca eu ,
de ex. nu pot scrie decat direct ,fara ciorne.
Nu stiu sa-mi aranjez ideile dinainte ,pagina pregatitoare nu ma inspira.
Scriu direct "pe curat" si blogul ma ajuta sa-mi fac adeseori corecturi ulterioare cu cerneala rosie invizibila.
Pentru ca blogul e ceva ce daruiesti si continua sa-ti apartina ,adica poti interveni asupra lui cu retusuri ,adaugiri ,completari sau omisiuni.
Poti repara lucruri pe care le-ai spus manat de anumite circumstante si pe care uneori le regreti.
Pe cand daca trimit o clasica scrisoare si uneori am sentimentul ca mai bine n-as fi scris-o ,ca n-avea rost ,n-o pot lua inapoi din cutia aceea care-o captureaza definitiv decat daca tata ar fi responsabilul ei ,daca tata ar fi cel care descuie acea inchisoare a scrisorilor regretabile uneori.
Asa ca anumite lucruri ,anumite adevaruri ,afirmatii ,secrete deconspirate ,vorbe grele ,ori pasiuni marturisite pentru care ne jenam uneori ,sunt condamnate pe viata sa nu le mai poti lua inapoi.
Nu mai pot fi retractate ori corectate gramatical in cazul unei neatentii ,pentru ca eu ,
de ex. nu pot scrie decat direct ,fara ciorne.
Nu stiu sa-mi aranjez ideile dinainte ,pagina pregatitoare nu ma inspira.
Scriu direct "pe curat" si blogul ma ajuta sa-mi fac adeseori corecturi ulterioare cu cerneala rosie invizibila.
"va las drumul catre luna"
Prudentii isi pot pregati umbrelele .Au inceput ploile de stele.Eu niciodata n-am folosit umbrela ,fiindca nu-mi place sa depind de ceva (sau de cineva).
Intre 17 iulie-24 aug., pamantul traverseaza traiectoria unui nor de meteoriti lasat in urma de o cometa.
Meteorii ,numiti perseide ,vin dintr-un punct situat in constelatia Perseu ,de aici se numesc perseide.
Dupa ce intra in atmosfera terestra cu o viteza de 59 km/s ,meteorii stralucesc si se dezintegreaza .
Punctul de maxima vizibilitate (doar din afata localitatilor si dupa miezul noptii)e atins in aceasta noapte .
Luna va fi mult mai stralucitoare ,doar Tatiana ne-a lasat "drumul catre luna".
Desi n-am echipamentul corespunzator ,sper sa ploua torential.
Intre 17 iulie-24 aug., pamantul traverseaza traiectoria unui nor de meteoriti lasat in urma de o cometa.
Meteorii ,numiti perseide ,vin dintr-un punct situat in constelatia Perseu ,de aici se numesc perseide.
Dupa ce intra in atmosfera terestra cu o viteza de 59 km/s ,meteorii stralucesc si se dezintegreaza .
Punctul de maxima vizibilitate (doar din afata localitatilor si dupa miezul noptii)e atins in aceasta noapte .
Luna va fi mult mai stralucitoare ,doar Tatiana ne-a lasat "drumul catre luna".
Desi n-am echipamentul corespunzator ,sper sa ploua torential.
de morti numai de bine
A murit taticul "surprizelor " ,Valeriu Lazarov .A murit marele maestru care a facut bani "fara numar ,fara numar" din subcultura si exploatarea emotionala a celor fara scoala si educatie.A regizat "surprize ,surprize", "ceao Darwin "(cea mai imbecila emisiune de pe mapamond) ,"din dragoste" ,"iarta-ma" ,"babilonia" ...si alte babilonii pe care eu nu le stiu.
A oferit paine si circ ,pentru ca astfel era platit publicul spectator la respectivele emisiuni: cu un sandwich si 50 mii lei vechi .Aveau doar obligatia sa stea linistiti la locurile lor (asta imi aminteste de celebra "asezati-va linistiti la locurile voastre!") si sa aplaude la comanda.
A fost marele propulsor de vedete de carton ,de staruri de Moldova.
A mai bagat si cativa barbati pe acolo ,ca Dan Negru sau Mircea Radu ,ca sa fie divertismentul complet.
Toate productiile lui geniale s-au adresat unui public cu nivel cultural indoielnic.
A fost marele creator ,importator ,plagiator de telenovele si kitch.
A last in urma o vaduva cu 40 de ani mai tanara ,devastata de durere ,alte 5 neveste si 5 copii anteriori si vreo 50 milioane de euro pe care supravietuitorii indurerati ai familiei sale ii vor imparti in urma unui razboi civil .
In rest ,de morti numai de bine!
A oferit paine si circ ,pentru ca astfel era platit publicul spectator la respectivele emisiuni: cu un sandwich si 50 mii lei vechi .Aveau doar obligatia sa stea linistiti la locurile lor (asta imi aminteste de celebra "asezati-va linistiti la locurile voastre!") si sa aplaude la comanda.
A fost marele propulsor de vedete de carton ,de staruri de Moldova.
A mai bagat si cativa barbati pe acolo ,ca Dan Negru sau Mircea Radu ,ca sa fie divertismentul complet.
Toate productiile lui geniale s-au adresat unui public cu nivel cultural indoielnic.
A fost marele creator ,importator ,plagiator de telenovele si kitch.
A last in urma o vaduva cu 40 de ani mai tanara ,devastata de durere ,alte 5 neveste si 5 copii anteriori si vreo 50 milioane de euro pe care supravietuitorii indurerati ai familiei sale ii vor imparti in urma unui razboi civil .
In rest ,de morti numai de bine!
TATIANA STEPA "..de aceea zilele imi sunt pustii ca niste stepe..."
Dupa cele cateva zile in care m-am gandit doar la ea ,Tatiana Stepa (nume predestinat ,asa cum Perpessiciuss inseamna "supus la suferinta"),dupa zile de lacrimi cand am simtit ca durerile si nemultumirile mele personale au devenit mult mai mici ,ori poate nu mai exista deloc ,am vrut sa postez un clip despre ea ,un film stangaci alcatuit din imagini cu ea si altele care lasa impresia ca face parte din ele.Dar mi-a fost teama ca Visconti sau Fellini le pot vedea din lumea lor cu ochi critic si as putea fi admonestata.
Nu-i mai putem oferi nimic ,desi ea ne-a lasat drumul catre luna si copacii ei stingheri.
Intotdeauna am considerat ca drumul e mult mai frumos si interesant decat destinatia.
Poate parea ipocrit sau patetic ,dar daca ar fi fost posibil sa-i dau de la mine cateva zile sau eventuali ani din cei pe care-i mai pot avea prin bunavointa divina , macar sub forma de imprumut cu scadenta intr-o viata viitoare cand dumnezeu va fi mult mai generos cu ea ,n-as fi ezitat nicio secunda.
Pentru ca i-am cunoscut cumplita suferinta care ar fi daramat si marele zid chinezesc ,cu atat mai mult trupul firav pe care l-a avut in folosinta temporara.
A fost o nedreptatita a vietii si a destinului ,totusi cred ca imensa ei nefericire a avut un rost (pe acest pamant) pe care noi nu-l putem intelege.
In ultimele imagini in care apare am simtit umbra mortii in imediata ei apropiere. Am invatat sa-i recunosc dintr-o mie pe cei panditi de moarte. Inteleg dintr-o privire cand moartea e in preajma cuiva.Era transfigurata (desi boala si suferinta ii imbatranisera chipul altadata atat de luminos) ,devenise brusc altceva ,parea adolescenta.Devenise ireal de frumoasa ,desi invinsa de "lupta ei nebuna pentru viata ,pana ieri". Deasupra ei flutura aripa mortii care a fost pentru o clipa ingaduitoare cu ea ,a lasat-o sa-si cante cu ultima suflare ultimul ei cantec de lebada ranita mortal.Moartea i-a facut aceasta din urma favoare.
Am numarat o noapte si inca una de cand ea ne-a pus "sufletul in palme".
Ma intreb fara raspuns cum isi petrece de acum incolo zilele si noptile.Ma intreb daca i-e frig ,daca i-e urat ,daca i-e frica ,daca mai are nevoie de ceva pe care i l-as aduce si de la capatul lumii.
Numar zilele si noptile fara ea ca un soldat care-si numara zilele ramase ,desi in acest caz o numaratoare finala nu exista si nu are niciun sfarsit fericit.Nu se intampla nimic la sfarsitul numaratorii ,nu exista bucurie sau recompensa.Numar zilele fara rost ,doar ca sa nu-mi pierd exercitiul numaratorii.Numar absurd si inutil.
Numar zilele fara ea ca un insomniac istovit de nesomn ce numara oi sau cai verzi pe pereti ca sa poata adormi intr-un tarziu definitiv si sa ajunga intr-o lume mai buna.
Nu-i mai putem oferi nimic ,desi ea ne-a lasat drumul catre luna si copacii ei stingheri.
Intotdeauna am considerat ca drumul e mult mai frumos si interesant decat destinatia.
Poate parea ipocrit sau patetic ,dar daca ar fi fost posibil sa-i dau de la mine cateva zile sau eventuali ani din cei pe care-i mai pot avea prin bunavointa divina , macar sub forma de imprumut cu scadenta intr-o viata viitoare cand dumnezeu va fi mult mai generos cu ea ,n-as fi ezitat nicio secunda.
Pentru ca i-am cunoscut cumplita suferinta care ar fi daramat si marele zid chinezesc ,cu atat mai mult trupul firav pe care l-a avut in folosinta temporara.
A fost o nedreptatita a vietii si a destinului ,totusi cred ca imensa ei nefericire a avut un rost (pe acest pamant) pe care noi nu-l putem intelege.
In ultimele imagini in care apare am simtit umbra mortii in imediata ei apropiere. Am invatat sa-i recunosc dintr-o mie pe cei panditi de moarte. Inteleg dintr-o privire cand moartea e in preajma cuiva.Era transfigurata (desi boala si suferinta ii imbatranisera chipul altadata atat de luminos) ,devenise brusc altceva ,parea adolescenta.Devenise ireal de frumoasa ,desi invinsa de "lupta ei nebuna pentru viata ,pana ieri". Deasupra ei flutura aripa mortii care a fost pentru o clipa ingaduitoare cu ea ,a lasat-o sa-si cante cu ultima suflare ultimul ei cantec de lebada ranita mortal.Moartea i-a facut aceasta din urma favoare.
Am numarat o noapte si inca una de cand ea ne-a pus "sufletul in palme".
Ma intreb fara raspuns cum isi petrece de acum incolo zilele si noptile.Ma intreb daca i-e frig ,daca i-e urat ,daca i-e frica ,daca mai are nevoie de ceva pe care i l-as aduce si de la capatul lumii.
Numar zilele si noptile fara ea ca un soldat care-si numara zilele ramase ,desi in acest caz o numaratoare finala nu exista si nu are niciun sfarsit fericit.Nu se intampla nimic la sfarsitul numaratorii ,nu exista bucurie sau recompensa.Numar zilele fara rost ,doar ca sa nu-mi pierd exercitiul numaratorii.Numar absurd si inutil.
Numar zilele fara ea ca un insomniac istovit de nesomn ce numara oi sau cai verzi pe pereti ca sa poata adormi intr-un tarziu definitiv si sa ajunga intr-o lume mai buna.
vineri, 7 august 2009
TATIANA STEPA
Azi a murit TATIANA STEPA ,cea mai trista ,tulburatoare ,dramatica voce feminina pe care am ascultat-o vreodata.
Canta dumnezeieste ...altceva nu mai stiu sa spun despre ea si despre viata ei presarata de drame ,dezastre si amaraciune.
Destinul ei pamantesc atat de tragic i-a marcat cantecele din care razbate caldura si o tristete de necuprins.
De fiecare data cand dispare o fiinta draga mie ,bucati de viata din mine se rup (si mor),ca pietrele care se desprind dintr-un munte in eroziune si blocheaza drumul. Moartea celorlalti ma devora ca vulturul care vine in fiecare zi si ii smulge ficatul unui personaj mitologic.
S-au desprins prea multe stanci din mine ca sa mai existe urme de viata ,am murit si eu demult ,pentru ca eu sunt definitiv conectata la suferinta celorlalti.
Nici cuvintele nu mai folosesc la nimic ,nu mai duc nicaieri , ,vorbele mari nu ajuta cu nimic ,doar sa incerc s-o ajung din urma.
Asta e tot ce mai pot face: sa grabesc pasul.
R.I.P., TATIANA STEPA
Canta dumnezeieste ...altceva nu mai stiu sa spun despre ea si despre viata ei presarata de drame ,dezastre si amaraciune.
Destinul ei pamantesc atat de tragic i-a marcat cantecele din care razbate caldura si o tristete de necuprins.
De fiecare data cand dispare o fiinta draga mie ,bucati de viata din mine se rup (si mor),ca pietrele care se desprind dintr-un munte in eroziune si blocheaza drumul. Moartea celorlalti ma devora ca vulturul care vine in fiecare zi si ii smulge ficatul unui personaj mitologic.
S-au desprins prea multe stanci din mine ca sa mai existe urme de viata ,am murit si eu demult ,pentru ca eu sunt definitiv conectata la suferinta celorlalti.
Nici cuvintele nu mai folosesc la nimic ,nu mai duc nicaieri , ,vorbele mari nu ajuta cu nimic ,doar sa incerc s-o ajung din urma.
Asta e tot ce mai pot face: sa grabesc pasul.
R.I.P., TATIANA STEPA
joi, 6 august 2009
We got him
Capturarea lui Danila pentru a fi fotografiat a fost mai dificila decat cea a lui Saddam.
Il prezint ,in sfarsit ,pe Danila in carne si oase.
Sau "in persoana".
Danila are cuvantul:
Acesta sunt eu ,un fel de Bikila Abebe local,atlet de culoare.
Sunt negru si am o mica pata alba intr-un loc secret ,dar nu sunt atat de intim cu voi sa v-o arat.
Mi-au cumparat sosete albe ( cata lipsa de gust!! prostul gust la el acasa, sosete albe de chelner ,de meltean -numai lui Michael Jackson ii veneau bine sosetele albe la vedere) ca sa ma pozeze cu ele ,insa bineinteles ca nu am acceptat.
Neam de neamul meu n-a purtat sosete.
duminică, 2 august 2009
multi chemati ,putini alesi
S-au spus atat de multe despre fetele bisericesti ,ca subiectul pare a fi exhaustiv.Chiar si cei mai ferventi aparatori ai bisericii recunosc multe din faptele slujitorilor lor: coruptie ,hotie ,perversitati cat cuprinde si lista e departe de a fi incheiata.
Cred ,fara indoiala ca totusi exista ceva dincolo de ceea ce vedem (sau intelegem )noi.
Einstein chiar a dezvoltat o idee de religiozitate cosmica si a recunoscut existenta unei forte creatoare care are grija nu numai de Terra ,ci si de toate galaxiile.
Dar e neacceptabil cum acesti intermediari ai lui dumnezeu(se stie ca tot ce e facut ,dobandit prin intermediari costa infinit mai mult) sunt atat de dedati placerilor vietii ,dependenti de gustul luxului si al banilor.
Isus umbla descult si la fel a murit ,tie de ce-ti trebuie 4x4?
In "Fat- frumos din lacrima " de Eminescu ,Dumnezeu calca cu picioarele sale sfinte (si fara incaltari) pietroasele pustii ale pamantului.
Lor de ce le trebuie haine scumpe cusute cu fir de aur?
Toti martirii crestinatatii au purtat doar straie simple.
Si la ce folosesc toate aceste constructii megalomanice numite catedrale ,biserici ,care inghit cheltuiele fabuloase intinse pe parcursul a decenii uneori ?Dumnezeu n-are nevoie de fast ,de lux ,de confort sporit.Biserica poate fi modesta si joasa ,din lemn si divinitatea nu s-ar supara nicio clipa.
Despre preoti si inaltii prelati n-ar trebui sa stim decat ca se roaga in singuratate ,si traiesc ascetic.
"dumnezeu nu apare la stiri
dumnezeu nu omoara delfini
dumnezeu nu topeste ghetari..."tudor chirila
Totusi eu am de multe ori sansa de a cunoaste oameni importanti.(nu ca valoare pe scara sociala ,ci ca dimensiune morala si umana).Unul este exact preotul de la biserica de care apartin :sfanta Treime.
Pot spune ca de multe ori ma bazez mai mult pe instincte decat pe rationamente in unele aprecieri si stiu sigur ca nu ma insel:preotul Airinei este cu totul altceva decat ceea ce se stie in general despre preoti.Desi e tanar ,poarta in el o smerenie si o evlavie de care aproape ca mi-e teama.Ne viziteaza de doua ori pe ani: de craciun si de boboteaza.Aproape ca nu vrea sa primeasca banii oferiti dupa obiceiul pamantului.Nu pot sa-l descriu ,infatisarea lui interioara tine de inefabil.
Pare rupt de toate cele lumesti ,nu e interesat de bani si de acumulari materiale.
Isi face aceasta meserie cu sfintenie ,cu constiinta celui care nu arunca niciodata un ambalaj pe jos si nu doar atunci cand stie ca e vazut.
Anul acesta ne-a vizitat un alt preot de craciun.Nu stiu din ce motiv.
Era tot tanar ,dar voinic (mult prea bine hranit)si m-a umplut de uimire ca mirosea agresiv a parfum ieftin.
A anihilat complet mirosul de busuioc din vasul sfintit.
In urma lui a ramas pe scara multa vreme acest parfum incompatibil cu gustul meu ,de chelner tocmai iesit de la o frizerie de cartier.
Cred ,fara indoiala ca totusi exista ceva dincolo de ceea ce vedem (sau intelegem )noi.
Einstein chiar a dezvoltat o idee de religiozitate cosmica si a recunoscut existenta unei forte creatoare care are grija nu numai de Terra ,ci si de toate galaxiile.
Dar e neacceptabil cum acesti intermediari ai lui dumnezeu(se stie ca tot ce e facut ,dobandit prin intermediari costa infinit mai mult) sunt atat de dedati placerilor vietii ,dependenti de gustul luxului si al banilor.
Isus umbla descult si la fel a murit ,tie de ce-ti trebuie 4x4?
In "Fat- frumos din lacrima " de Eminescu ,Dumnezeu calca cu picioarele sale sfinte (si fara incaltari) pietroasele pustii ale pamantului.
Lor de ce le trebuie haine scumpe cusute cu fir de aur?
Toti martirii crestinatatii au purtat doar straie simple.
Si la ce folosesc toate aceste constructii megalomanice numite catedrale ,biserici ,care inghit cheltuiele fabuloase intinse pe parcursul a decenii uneori ?Dumnezeu n-are nevoie de fast ,de lux ,de confort sporit.Biserica poate fi modesta si joasa ,din lemn si divinitatea nu s-ar supara nicio clipa.
Despre preoti si inaltii prelati n-ar trebui sa stim decat ca se roaga in singuratate ,si traiesc ascetic.
"dumnezeu nu apare la stiri
dumnezeu nu omoara delfini
dumnezeu nu topeste ghetari..."tudor chirila
Totusi eu am de multe ori sansa de a cunoaste oameni importanti.(nu ca valoare pe scara sociala ,ci ca dimensiune morala si umana).Unul este exact preotul de la biserica de care apartin :sfanta Treime.
Pot spune ca de multe ori ma bazez mai mult pe instincte decat pe rationamente in unele aprecieri si stiu sigur ca nu ma insel:preotul Airinei este cu totul altceva decat ceea ce se stie in general despre preoti.Desi e tanar ,poarta in el o smerenie si o evlavie de care aproape ca mi-e teama.Ne viziteaza de doua ori pe ani: de craciun si de boboteaza.Aproape ca nu vrea sa primeasca banii oferiti dupa obiceiul pamantului.Nu pot sa-l descriu ,infatisarea lui interioara tine de inefabil.
Pare rupt de toate cele lumesti ,nu e interesat de bani si de acumulari materiale.
Isi face aceasta meserie cu sfintenie ,cu constiinta celui care nu arunca niciodata un ambalaj pe jos si nu doar atunci cand stie ca e vazut.
Anul acesta ne-a vizitat un alt preot de craciun.Nu stiu din ce motiv.
Era tot tanar ,dar voinic (mult prea bine hranit)si m-a umplut de uimire ca mirosea agresiv a parfum ieftin.
A anihilat complet mirosul de busuioc din vasul sfintit.
In urma lui a ramas pe scara multa vreme acest parfum incompatibil cu gustul meu ,de chelner tocmai iesit de la o frizerie de cartier.
sâmbătă, 1 august 2009
sfaturi de sezon
Nu cere sa ti se incerce pepenele rosu (preferatul meu e doar cel galben),lasa-l sa fie oricum ,roz ,crem ,ocru sau chiar alb.
Ai rabdare pana acasa .Tot ce e rotund ,inchis ,inseamna o taina.I-as spune pepenele dogmatic,asa cum exista oul dogmatic.
Pastreaza-i misterul cat mai mult.
Inutil sa spun ca trebuie spalat inainte de a-l pune pe masa ,dar nici nu e obligatoriu,nu exista niciun articol de lege care sa te pedepseasca daca treci peste acest amanunt.Mai departe e natura moarta cu pepene si cutit ,de Luchian.
Alt cutit decat cel cu care vanzatorul cu bustul gol ti l-ar fi incercat.
Intotdeauna negustorul de pepeni are tenul inchis la culoare ,fiindca s-a copt odata cu pepenii , ca producator cinstit ce e.Manevreaza acel cutit cu gesturi de Matache macelarul in timp ce se scarpina cu el pe spinarea unsuroasa si transpirata de hipopotam care tocmai a iesit din baia zilnica . (ce vina are el ca e atat de cald??)
Ca bonus ,cu acelasi cutit isi taie ceapa ,branza ,mai scarpina catelul pe crestet (acest gest nu m-ar deranja prea mult!) si pe el prin alte zone greu accesibile.
pofta buna!
Ai rabdare pana acasa .Tot ce e rotund ,inchis ,inseamna o taina.I-as spune pepenele dogmatic,asa cum exista oul dogmatic.
Pastreaza-i misterul cat mai mult.
Inutil sa spun ca trebuie spalat inainte de a-l pune pe masa ,dar nici nu e obligatoriu,nu exista niciun articol de lege care sa te pedepseasca daca treci peste acest amanunt.Mai departe e natura moarta cu pepene si cutit ,de Luchian.
Alt cutit decat cel cu care vanzatorul cu bustul gol ti l-ar fi incercat.
Intotdeauna negustorul de pepeni are tenul inchis la culoare ,fiindca s-a copt odata cu pepenii , ca producator cinstit ce e.Manevreaza acel cutit cu gesturi de Matache macelarul in timp ce se scarpina cu el pe spinarea unsuroasa si transpirata de hipopotam care tocmai a iesit din baia zilnica . (ce vina are el ca e atat de cald??)
Ca bonus ,cu acelasi cutit isi taie ceapa ,branza ,mai scarpina catelul pe crestet (acest gest nu m-ar deranja prea mult!) si pe el prin alte zone greu accesibile.
pofta buna!
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
