Asa cum am mai spus, cartile mele preferate raman proverbele.Nu m-as satura niciodata de ele si cum unii au devenit cititori in stele, in palma , in cafea, eu vreau sa fiu cititoare de proverbe si sa se regaseasca aceasta notiune in nomenclatorul de meserii, pentru ca lucrul cu ele nu se termina vreodata.Sa le intorci pe toate partile si sa le dezbraci de sensurile lor cele mai intime, mi se pare cea mai placuta activitate care exista.Preferatele mele sunt cele romanesti, insa si alte natii au proverbe geniale.
Cu unele nu sunt de acord, cum ar fi zicatorile de genul"sa lasi loc de buna ziua", ceea ce e un indemn la ipocrizie, linguseala si oportunism.
"A trage nadejde", ori si mai pretentios "a nutri speranta" vine cumva din specificul nostru national care ne impiedica sa spunem "nu" cand e cazul, lipsa acestei deprinderi de a fi fermi cand trebuie sa refuzi pe cineva, in loc sa-i spui fals si politicos"mai vedem", "mai vorbim", " sa vad ce pot face", cand mai bine esti onest si-i zici ca asteptarile sale sunt inutile.Sunt momente cand si eu spun"las' ca te sun !" , in timp ce raspunsul corect ar fi "asteapta tu pana-o sa te sun eu".
Politete inseamna de multe ori pierdere de timp si ineficienta.
Politetea trebuie aruncata uneori in lada de gunoi a calitatilor umane.
Intr-o buna zi George Pruteanu a fost sunat de un manelist de frunte care i-a propus sa-i rearanjeze versurile productiilor sale,( adica sa dea cu niste DDT pentru dezinsectie mi-am imaginat), ori sa creeeze dumnealui alte texte onorabile.
Profesorul i-a raspuns doar atat:"cauta-ti pe altcineva".A fost ferm si pe intelesul aceluia.
Daca ma intreba pe mine(altcineva si in alta chestiune)i-as fi spus:"nu sunt eligibila", ca sa-l bag mai degraba intr-o ceata densa decat altundeva.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu