big brother

Dincolo de realele sale beneficii, aparitia telefonului mobil are si ''vina'' de-a fi distrus multe amantlacuri.
Mobilul a introdus intreaga omenire intr-o incapere big brother.
Nu te mai poti ascunde nicaieri, n-ai cum sa devii invizibil nici daca te numesti Harry Poter.
Esti sunat si obligat sa raspunzi neconditionat, afara de cazul ca faci scufundari la mare adancime, tocmai ai escaladat un munte, Kilimanjaro fiind un copil inocent, nu tine scuza, poate te afli pe Mauna Kea din Hawai, varful cel mai inalt al planetei; mai exista alternativa sa fi fost lovit de un camion si sa te afli la morga.Si in cazul acesta raspunzi, spui ca tocmai ti s-a deschis cutia toracica, ai cordul sub apa, ina imediat ce se goleste de sange suni tu si lamuresti chestiunea.
Traim in plina tiranie a telefonului mobil: trebuie sa raspund si la 1 si la 4 dimineata, nu conteaza ca urmaresc emisiunea preferata, ca tocmai curat dejectele(sau dejectiile)pisicii, ca sunt cu mainile in detergent, ulei, gaz sau furadan.
Actorii sunt terorizati de meltenii care nu-si inchid telefoanele in timpul spectacolului si din acest motiv uita replicile.
Nu-mi inteleg cum inainte oameni stabileau intalniri, ajungeau la ele, isi aranjau treburile si fara mobil, ba au castigat razboaie insemnate in decursul istoriei si au cucerit imperii.
Azi, daca nu raspunzi timp de doua ore la telefon, se creeaza in jurul tau scenarii prapastioase, ti s-a intamplat un accident domestic, ai uitat gazul aprins ori ai adormit in cada.Consecinta? vine cineva si iti sparge usa, ca sa constate tragedia.
Urasc visceral telefonul mobil, exceptand primele modele care puteau fi folosite ca arma alba.
Sunt sigura ca viata ar fi mult mai frumoasa fara el.
As emigra oricand in tara(sau pe planeta) unde acesta nu exista.
Amanta de serviciu e trecuta in agenda lui de telefon sub un nume conspirativ: Radu, ori sigla partidului pe care-l simpatizeaza.Ea , amanta , e mai dresata decat catelusa Laika sa scrie mesaje de genul: ''ce mai faci, nu iesim la o bere? e meci diseara, poate-l vedem la mine''.
Pentru ca azi nu mai poti avea intimitate doar daca te ascunzi intr-o mansarda si cobori jaluzeaua, ca intr-o piesa a grupului''ecoul''.

credinciosul Tyson

La intrebarea ''cine e(sau a fost) Beethoven, copiii raspund invariabil:''un caine''.
La fel cum intr-o vreme se stia ca marea actrita Monica Ghiuta e o bucatareasca, pentru ca aparea sugestiv intr-o reclama despre ulei din floarea soarelui.
Pe acelasi algoritm Tyson e doar un caine.Un boxer simpatic, plin de personalitate si temperament, pus mereu pe joaca, desi varsta l-ar recomanda altfel.
Tyson locuieste aproape de biserica sf. Gheorghe.Cand stapanul(sau colocatarul sau) a iesit ieri din casa ignorandu-l, Tyson s-a simtit profund tradat si jignit.A inteles ca nu mai este iubit si s-a hotarat sa-si faca dreptate.A rupt usile, portile si a luat urma stapanului care loc sa intre in vreo bodega deschisa de la 6 dimineata, a intrat in biserica, pentru sfanta liturghie de duminica.
Pentru Tyson n-a mai contat apartenenta sa religioasa, el fiind protestant dupa mama, pe care a adus-o un marinar din niste insule indepartate.
Tyson uraste solemnitatile, el fiind mereu pus pe giumbuslucuri si nu intelegea de ce toti oamenii aceia, in special babute, stateau ca niste statui impaiate.
Din doua salturi era deja in altar.Stia ca stapanul e pe-acolo acolo, dar nu reusea sa-l identifice, intre atatea mirosuri de tamaie, smirna si colonie ieftina.A facut un atac de panica, era clar ca nu mai raspundea pentru faptele sale.A rasturnat masuta cu cele sfinte.
Babe nevricoase au inceput sa tipe oripilate si sa scuipe-n san ca a intrat diavolul in biserica.
Una plina de spirit civic i-a dat o posetuta(de lac)in cap.A intervenit parintele care cu calm a potolit spiritele.
Tyson si-a recuperat stapanul care ar fi preferat a intre-n pamant pentru''rusinea'' traita si a plecat acasa, ca ii era foame.

 Credinciosul Tyson a fluierat in biserica.

Lisandra misandra

Ce e ala un misogin stie pana si Ilie de la sculerie.Insa daca-l intrebi de ''misandra'', il pui in maxima incurcatura  pe nefericitul personaj 
Misandra e sinonimul cuvantului''misogin''referindu-se la genul feminin.
E un misogin in fusta si pe tocuri. Adica aceea care are o repulsie patologica pentru barbati, cum e si cazul chinezoaicei care, desi atragatoare, sa nu se creada ca era vreo urata complexata,
in loc sa aleaga un plicticos, mitocan, transpirat, las, meschin, nemanierat, obsedat de sex, calculator, site-uri matrimoniale, tembel bautor de bere la meci in fata tv.,mincinos, mitoman,mancau, afemeiat, insurat chiar, cu amante favorite in timp ce tu esti a noua spita la caruta, zgarcit de nu-ti ofera nici macar ceva de valoarea unui gainat, in schimb profitor si gigolo de doi bani gauriti, necinstit, pus pe capatuiala, avid sa parvina, lipsit de umor dar doldora de orgolii prostesti, incult, agramat,un prostobou, desi blandul animal mentionat are calitati nenumarate, un absolvent cu diplome de carton presat,pe scurt o lichea absoluta, un jeg imens si sinistru,

asadar in locul unui astfel de exemplar, a ales sa se casatoreasca cu ea insasi.

mai exista varianta sa-si traga un iubit gay sau eunuc.

felicitarile, admonestarile si dansul

Am fost admonestata in particular exact de domnul care n-a absolvit scoala de dans, ci doar sectiunea bune maniere: adica ce-am eu personal cu cei pe care nu-i cheama Fred Astaire, a sarit in apararea dansatorilor amatori la care eu remarc o gratie de buldozer ori de sifonier in 3 usi  cu firida, model vechi de care aveau parintii si bunicii nostri.A vrut sa-mi dea cu nuiaua peste mainile cu care scriu tot felul de prostii, ca tortionarii care-i loveau pe pianisti peste degete.
Insa eu nu iubesc pe nimeni si nu urasc pe nimeni, cu cate o exceptie majora in ambele cazuri.
Doar observ si ma amuz uneori, pentru ca nicaieri nu scrie ca n-as avea dreptul sa fac asta.
Cine a avut ocazia sa vada mormantul lui Nichita de pe aleea scriitorilor din cimitirul Bellu, a citit urmatoarele:''eu sunt o pata de sange care vorbeste''.Oricui i se potriveste aceasta definitie, dar cati ar fi avut inspiratia s-o spuna?
Eu sunt un autist ratat, asa cum sunt copiii cu aceasta afectiune (la fel ca si cei cu sindromul Down)care rup hartii pana la plus infinit.Un tata de copil mongoloid imi povestea cum il poate lasa in siguranta in casa numai daca-i pune la indemana un teanc de ziare.
Rabdarea copiluluie e fara sfarsit:hartia va fi faramitata in particule milimetrice.
Pentru ca nu-mi permit sa fac atata mizerie pe jos, am o galeata plina de cuvinte din care asamblez jucarii tip Lego.Joaca inconstienta naste uneori casute cu gardut alb, alteori creaturi monstruoase.

fred astaire

Un distins domn imi marturisea ca nu stie sa danseze si nici n-ar fi capabil sa invete vreodata.
Il asigur ca n-a pierdut nimic din asta, nici el si nici spectatorii.
Ma intreb  pentru ce-i bun dansul, ca Nichita cand privindu-si mainile intr-o dimineta a constatat ca sunt absurde.
N-am aflat pana la aceasta varsta la ce foloseste rama fotografiei de la nunta, sau globurile, ori cravata serpuind pe burti greu de ascuns.Dar ghiveciul? dar invelitoarea de carte? probabil efectul lor e de apa sfintita:nici n-ajuta, nici nu strica.Cand spun ''dans'', imi vin in minte imagini de trupuri dizgratioase, asudate si multe gesturi aproape obscene, dar n-am uitat ca in definitia lui intra si Dan Puric.Mintea mea nu poate patrunde semnificatia dansului la manifestari mondene cum ar fi nunti sau botezuri(cumetrii, dupa caz).Probabil transmite un mesaj catre comunitate, insa eu nu sunt capabila sa-l inteleg.
Nu conteaza ca arati ca o rata pe varza, ca esti supraponderal, hipertensiv, ca toalele ostentativ scoase din cutie iti stau ca pe gard iar frizurile sunt de Igiena comunista, ca te misti ca o cocoana grasa care incearca sa coboare din tramvai, nici calcatul in strachini pe tocurile ce nu-ti sunt familiare, ca ai o mutra de taran parsiv cu sosete albe, dansul e obligatoriu, face parte din felicitare, meniu si din dar.
Eu as interzice dansul prin lege exceptand trei situatii:
daca esti negru bantu, ai mutatie definitiva in Papua Noua Guinee ori te numesti Fred Astaire.

eminescu

De ziua domnului Eminescu aflu ca celebra librarie cu acelasi nume a intrat in faliment.
Descopar ca daca ar fi fost contemporan cu noi n-ar fi castigat mare lucru din drepturile de autor.Doar daca ar fi lucrat vreo 12 ore intr-o redactie ar fi obtinut un venit modest, dar suficient sa-i asigure chiria si hrana, pentru ca el n-a avut niciodata o casa a lui, a locuit prin gazde ca un licean sarac de la tara.
Libraria Eminescu e falimentara, in schimb prospera bancile, farmaciile, shaormeriile.
Pentru ca trebuie sa citim pana la ultima picatura de vedere, facturi, somatii, retete, prospecte.
Devoratorii carnivori citesc voluptuos ce contine hot-dog-ul.Oricat de curioasa as fi in general, nu vreau sa stiu.
Sunt printre scepticii care nu cred in prosperitatea aparenta a bancilor si nici a farmaciilor.
Sunt sigura ca sfarsitul lor nu e prea departe.Vor sfarsi ca nefericitul thirannosaurus rex.
Lumea se va intoarce in cele din urma la natura si nu va mai inghiti pe nerasuflate si mai ales pe negandite tonele incalculabile de medicamente de sinteza.
Doar cei care vor tine cu tot dinadinsul sa moara prosti se vor imprumuta in continuare la banci.
Eufemistic si dulceag numit imprumut, de fapt scavie ce n-a fost deloc abolita in urma cu secole.
E clar ca cel care ia bani de la banca sa-si cumpere un obiect, imobil sau orice altceva platind acel lucru de n ori valoarea sa, are un IQ impreuna cu tot neamul sau mai mic decat numarul de la pantofi.
Notific pe aceasta cale toate bancile de pe mapamond ca  nimeni din familia mea restransa nu va apela vreodata la ele.Pe mine sa nu conteze, pentru mine imprumut inseamna doar sa-i cer doamnei M.un pic de cafea in ziua cand arborele de cafea isi intinde crengile pana la cer si nu mai ajung sa culeg nimic din el.
Ori sa le dau eu vecinilor prieteni minoritari o ceasca de orez, de faina, cateva oua, sub aceeasi forma de imprumut si sa nu ma supar deloc daca nu mi le inapoiaza.
Pentru mine banca inseamna locul unde n-am mai stat de foarta multa vreme, cred ca din secolul trecut, pe aleea din gradina mare unde-l poti intalni pe Eminescu deghizat in statuie.