nebunul satului

Fiecare sat real sau imaginar are nebunul sau propriu.Un sat fara nebunul care-i duce faima in lume, e ca satul fara caini, adica nici nu exista.Ba mai mult de atat, stiu ca in fiecare familie, care e comunitatea la nivel micro, exista un nebun pe care toti ceilalti il lasa in pace si il suporta ca pe-o fatalitate.
Sunt nebuni care ascund frumusete , originalitate si intelepciune, dupa cum altii te oripileaza pana ti se zbate ochiul stang.
Despre un nebun am auzit ca ar trai cu o capra(are o turma)si o rasfata pe favorita sa dandu-i cele mai bune frunze de salcam.
Nebunul Brailei nu intra in niciun tipar.E un tigan marunt, tuciuriu, cu o varsta incerta si mersul biped nu prea-i reuseste.Uneori zambeste pret de-o secunda, ca brusc sa devina furios, iar picioarele ii calca dezordonat intr-o traiectorie haotica.Se leagana in lateral ca o rata, spre deosebire de abandonatii din orfelinatele comuniste care se leagana pe viata inainte si inapoi.
E murdar pana la os, dar duce cu el o mica afacere, un teanc de ziare locale pe care le vinde ambulatoriu.
Nu stiu cum iese la sfarsitul zilei cand isi numara incasarile si nici cine-i incredinteaza gestiunea respectiva.
Pana aici nimic neobisnuit, nici ca are parul valvoi si ochii sticlosi .Imposibil de inteles ce-i tulbura mintea sa mai incetosata decat nebuloasa din Andromeda , ca racneste, ameninta, injura fara incetare pe maica domnului, Isus Cristos, pentru Dumnezeu pastrand cele mai de ocara cuvinte.Mi-e teama sa reproduc numai in gand cele auzite in nenumarate randuri.Insa este infinit mai putin culpabil decat ticalosul lucid pe care l-am auzit declarandu-se ateu, adica el n-are nicio treaba cu dumnezeirea, care ii da sistematic dovezi de existenta a sa.Nebunul nostru comun, pe numele sau Ionel, presupun, are un dusman imaginar, asa cum copiii au prieteni imaginari.Ca dumnezeu e un nenorocit care nu stie decat sa semene moarte, doar atat stie, sa omoare, dar de ce nu moare el, sa vada si el cum e?Aceasta e problema existentiala a lui Ionel.
Cineva incerca sa-l lamureasca bland ca nu chiar asa, dumnezeu cultiva si viata, din moment ce el, Ionel , s-a nascut pe acest pamant.Omul respectiv nu cunostea amanunul foarte important ca in general nebunii nu trebuie contrazisi.
Cineva ii pune o intrebare providentiala: ''de unde stii tu ma, ca maica domnului, isus si dumnezeu sunt... in felul asta ??''Raspunsul cade peste mine ca o bara de plumb de 200 kilograme:
 ''de la mama!''