Ma intreb cati stiu ce-a fost inainte la adresa unde azi exista universitatea Constantin Brancoveanu din Braila, pe locul intai in topul celor mai prestigioase universitati din balcani si pe al doilea din Europa.
Acolo a locuit coana Marigula, o boieroaica de vita nobila si descendenta elena.Comunistii i-au luat tot ce avea, casa impozanta in buricul targului, bunuri, acareturi si au lasat-o sa locuiasa intr-o maghernita din fundul curtii, impreuna cu alti chiriasi scapatati.Au trecut vremuri grele peste ea, ramasa de foarte tanara vaduva si fara copii, fara altcineva care sa-i poarte de grija si astfel a ajuns sa-si rataceasca nu numai drumurile ci si mintile.
Dupa 90, alti oameni fara inima au lasat-o si fara umilul acoperis pe care-l avea, i-au luat prin inselatorie camaruta a carei proprietara devenise si au scos-o in strada.O vreme n-a plecat din fata portii., dar au alungat-o si de acolo.S-a adapostit dupa colt pe niste trepte , in dreptul unui gang unde e acum bancpost.
Iarna , vara, era imbracata la fel, cu acelasi palton soios si aceleasi haine grosolane din lana care-i ascundeau complet fiinta ei fragila si batrana.Purta o broboada neagra pe care o lega cu un nod urias in dreptul gurii .
Tot timpul vorbea, insa numai lucruri neintelese , iar uneori misca sacadat din buze fara niciun sunet.Uneori ridica tonul cand blestema fara incetare niste dusmani numai de ea stiuti.Isi tinea cu grija mainile inclestate pe o bocceluta care cuprindea tot bagajul ei mizer.Avea alaturi un caine care traia in simbioza cu dansa , adica se hraneau amandoi din ce le dadeau trecatorii. (Niste tigani intreprinzatori aveau grija sa-i ia in fiecare zi tot castigul reprezentat de ceva bani si hrana.)De cate ori ii vedeam, imi veneau in minte versuri din "cainele soldatului".Nu inteleg cum a supravietuit atator ierni grele, de multe ori erau amandoi(si ea si cainele) ingropati in zapada.Nu inteleg cum nimeni n-a schitat niciun gest, nimanui nu i-a pasat, adica autoritatilor, protectiei sociale, ori comunitatii grecesti.Nu pot sa-mi iert ca n-am facut nimic, adica sa fi declansat o campanie , sa ma fi adresat presei, sa fi mers intr-o audienta la cineva influent , sa ma fi implicat intr-un fel; nu stiam nici eu destule despre lume si viata la vremea aceea, stiam doar ca trebuie facut ceva, dar n-aveam idee ce.
A plouat, a nins peste ea, a batut-o vantul, a suportat batjocura tuturor, pana cand intr-o zi n-am mai vazut-o.A ingropat-o primaria si crucea ei ieftina din lemn s-a distrus ori a fost furata din cimitirul sarac in care se afla.Fara indoiala ca nimeni n-a mers vreodata la mormantul ei.
Acolo unde ea a trait demult intr-o casa indestulata, s-a inaltat faimoasa si susmentionata universitate.
Multa vreme n-am stiut ce constructie se ridica pentru ca n-a avut cine sa-mi spuna.Imi imaginam ca e mausoleu, cazino, biserica penticostala , ori centru spa.(aveam de gand in acest ultim caz sa merg si eu sa mi se faca un masaj la muschii "penticostali" ai spatelui).N-a fost poker, nici ruleta ruseasca, nici casa de rugaciune, ci un spatiu care a dat lumii multe minti luminate.
Aici au loc actiuni culturale dintre cele mai diverse: invitati de marca, simpozioane despre natura, ecologie, peturi, uscatorii cehoslovace de prune, etc.
N-am auzit de un bal mascat la Constantin Brancoveanu, dar sunt sigura ca va avea loc intr-o buna zi.
Cand se va organiza un carnaval cu masti, ori se va sarbatori Hallloween-ul, am de gand sa particip.
O voi interpreta pe coana Marigula, fara de care ilustra universitate n-ar fi fost ce este in prezent.
Marigula, cersetoarea cu sange albastru
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu